Cuprins:
Într-o lume tot mai tehnologizată
Într-o lume tot mai tehnologizată, în care timpul petrecut în fața ecranelor a crescut considerabil, mișcarea în aer liber devine o necesitate pentru menținerea sănătății fizice și mentale. Activitatea fizică desfășurată în spații deschise nu doar că ajută la menținerea unei greutăți optime și la îmbunătățirea condiției fizice, dar contribuie și la reducerea stresului, creșterea imunității și îmbunătățirea calității somnului.
1. Impactul mișcării în aer liber asupra funcției cognitive
Este bine cunoscut faptul că activitatea fizică are un impact pozitiv asupra funcției cognitive, însă și mediul în care aceasta este desfășurată poate amplifica semnificativ beneficiile obținute. Cercetările recente sugerează că exercițiile realizate în aer liber au efecte superioare asupra sănătății mentale și cognitive, comparativ cu cele efectuate în spații închise.
Două studii realizate de Bailey, Berman și colaboratorii lor au demonstrat că persoanele care au mers pe jos în aer liber au obținut rezultate semnificativ mai bune în cadrul unui test cognitiv (Stroop task), comparativ cu cele care au efectuat aceeași activitate într-un spațiu interior. De asemenea, o plimbare de 35 de minute într-un mediu natural a fost asociată cu o îmbunătățire considerabilă a funcțiilor cognitive, sugerând că expunerea la natură contribuie la refacerea resurselor mentale epuizate.
În plus, tehnicile moderne de neuroimagistică au oferit o perspectivă detaliată asupra modului în care activitatea fizică influențează creierul. S-a observat că exercițiile fizice stimulează fluxul sanguin cerebral, în special în cortexul prefrontal, o regiune esențială pentru atenție, memorie de lucru și autocontrol. De asemenea, s-a constatat o creștere a neurotransmițătorilor precum dopamina, epinefrina și norepinefrina, care joacă un rol esențial în procesele de învățare, concentrare și reglare emoțională. Aceste dovezi susțin ideea că activitatea fizică desfășurată în aer liber poate avea efecte mai pronunțate asupra sănătății cognitive decât antrenamentele realizate în spații închise.
2. Alte beneficii pentru sănătatea fizică și psihică
Îmbunătățirea sistemului cardiovascular
Mișcarea în aer liber, fie că este vorba de mers pe jos, alergat, ciclism sau orice alt sport, ajută la menținerea sănătății inimii. Activitatea fizică regulată reduce riscul de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale. Studiile arată că persoanele care fac mișcare în mod regulat au o tensiune arterială mai echilibrată și un risc mai mic de afecțiuni cardiovasculare.
Creșterea rezistenței și a forței musculare
Exercițiile efectuate în aer liber, precum alergatul, drumețiile sau antrenamentele funcționale, contribuie la tonifierea și dezvoltarea musculaturii. Spre deosebire de antrenamentele realizate în săli de sport, mișcarea în aer liber implică adaptarea la terenuri variate, ceea ce determină o activare mai complexă a grupelor musculare.
Stimularea metabolismului și menținerea greutății optime
Un stil de viață activ, combinat cu o alimentație echilibrată, ajută la prevenirea obezității și a afecțiunilor asociate, precum diabetul de tip 2. Plimbările zilnice în parc, joggingul sau exercițiile de intensitate moderată contribuie la arderea caloriilor și la menținerea unui metabolism sănătos.
Îmbunătățirea calității somnului
Exercițiile fizice practicate în aer liber contribuie la un somn mai odihnitor. Expunerea la lumina naturală reglează ritmul circadian, ajutând organismul să distingă mai bine ciclurile de somn și veghe. Astfel, calitatea somnului se îmbunătățește, iar riscul de insomnie scade semnificativ.
Socializare și creșterea calității vieții
Activitățile fizice în aer liber, precum plimbările în parc, excursiile montane sau sporturile de echipă, oferă oportunități excelente de socializare. Interacțiunea cu alte persoane contribuie la reducerea stresului, la creșterea încrederii în sine și la dezvoltarea unui sentiment de apartenență.
3. Recomandările specialiștilor privind activitatea fizică
Pentru a beneficia pe deplin de efectele pozitive ale mișcării asupra sănătății, specialiștii recomandă 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75-150 de minute de exerciții de intensitate ridicată, precum și exerciții de forță, rezistență și stretching de cel puțin două ori pe săptămână, în zile diferite.
În funcție de intensitate, activitatea fizică poate fi împărțită în următoarele categorii:
- Exerciții aerobice de intensitate moderată – implică un consum energetic de aproximativ 140-180 kcal în 30 de minute. Printre acestea se numără mersul pe jos (4-5 km/oră), mersul pe bicicletă la o viteză mai mică de 20 km/oră, dansul, drumețiile sau grădinăritul.
- Exerciții aerobice de intensitate crescută – determină un consum de 220-300 kcal în 30 de minute și includ mersul rapid (8 km/oră), mersul pe bicicletă cu o viteză mai mare de 20 km/oră, alergarea, aerobic, înotul sau baschetul.
- Antrenamente de rezistență – constau în exerciții care implică ridicarea de greutăți sau mișcări realizate împotriva unei forțe externe, cu un consum energetic de 100-200 kcal în 30 de minute. Acestea ajută la dezvoltarea masei musculare, reduc riscul de osteoporoză și îmbunătățesc echilibrul și coordonarea, diminuând riscul de cădere. Exemple de astfel de exerciții includ ridicarea de greutăți, utilizarea benzilor elastice, flotările și genuflexiunile.
- Exerciții de stretching – utile pentru creșterea flexibilității și îmbunătățirea tonusului muscular, acestea consumă aproximativ 100 kcal în 30 de minute. Aceste mișcări presupun întinderea și mobilizarea diferitelor grupe musculare, având rol atât în menținerea elasticității corpului, cât și în prevenirea accidentărilor.
Concluzie
Mișcarea în aer liber aduce beneficii semnificative pentru sănătatea fizică și mentală, stimulând sistemul cardiovascular, îmbunătățind imunitatea și contribuind la o stare generală de bine. În plus, studiile recente demonstrează că exercițiile fizice desfășurate în natură îmbunătățesc funcțiile cognitive, susținând memoria, atenția și concentrarea mai mult decât exercițiile desfășurate în spații închise.
Așadar, fă-ți timp pentru mișcare în aer liber! Corpul și mintea ta îți vor mulțumi.
Bibliografie
- Boere, K., Lloyd, K., Binsted, G. et al. Exercising is good for the brain but exercising outside is potentially better. Sci Rep 13, 1140 (2023). https://doi.org/10.1038/s41598-022-26093-2
- Bailey, A. W., Allen, G., Herndon, J., & Demastus, C. (2018). Cognitive benefits of walking in natural versus built environments. World Leisure Journal, 60(4), 293–305. https://doi.org/10.1080/16078055.2018.1445025
- Berman, M. G., Jonides, J., & Kaplan, S. (2008). The cognitive benefits of interacting with nature. Psychological science, 19(12), 1207–1212. https://doi.org/10.1111/j.1467-9280.2008.02225.x/
- Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Recomandări POB, Ianuarie 2023. https://frdnbm.ro/wp-content/uploads/2023/01/Recomandari-POB-full-text-ianuarie-2023-final.pdf