Bolile inflamatorii intestinale (BII) reprezintă un grup de afecțiuni caracterizate prin inflamația cronică a tubului digestiv, care în absența tratamentului adecvat evoluează progresiv și determină leziuni ireversibile la nivel gastrointestinal.
Tipuri de BII
Deși bolile inflamatorii intestinale prezintă multe elemente comune și pot avea simptome similare, există diferențe fenotipice importante, legate de localizare, tipul afectării și evoluție.
Cele mai frecvente forme sunt:
- Boala Crohn: poate afecta orice segment al tractului digestiv (de la cavitatea bucală până la anus), însă cel mai frecvent este localizată la nivelul intestinului subțire. De asemenea, inflamația poate implica toate straturile peretelui intestinal (afectare transmurală).
- Colita ulcerativă: afectează exclusiv intestinul gros (colonul și rectul), determinând inflamație și ulcerații doar la nivelul mucoasei intestinale.
- Colita nedeterminată: BII care prezintă caracteristici ale ambelor entități – boala Crohn și colita ulcerativă.
Frecvență în populație
Bolile inflamatorii intestinale afectează milioane de persoane la nivel global, iar incidența și prevalența acestora au crescut semnificativ în ultimele decenii, atât la copii, cât și la adulți. BII pot apărea la orice vârstă, însă, cel mai frecvent debutează la tineri, între 15 și 35 de ani.
Cauzele BII
Bolile inflamatorii intestinale sunt la bază afecțiuni autoimune, însă modul de apariție al acestora nu este pe deplin elucidat, fiind rezultatul combinației dintre anumiți factori genetici, imunologici și de mediu.
- Factori genetici: BII pot fi transmise în familie, însă pot aparea și spontan, în lipsa unui istoric familial. Studiile arată că până la 20% din persoanele afectate au o rudă de gradul I cu BII.
- Factori de mediu: Diferiți factori, în special cei care pot dezechiliba microflora intestinală pot contribui la declanșarea bolii:
- Utilizarea excesivă a antibioticelor sau a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS)
- Infecție gastrointestinală în copilărie
- Dieta bogată în grăsimi și zaharuri
- Fumatul (în boala Crohn).
Totodată, există factori de risc precum vârsta și etnia. BII pot apărea la orice vârstă, dar în majoritatea cazurilor sunt diagnosticate până la 30 de ani. De asemenea, pot afecta orice grup etnic și rasial, însă riscul de dezvoltare este mai mare la caucazieni și la persoanele de origine evreiască.
Manifestări clinice
Evoluția clinică a bolilor inflamatorii intestinale este una imprevizibilă și poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților. Aceasta este marcată de alternanța perioadelor de boală activă (recăderi) cu cele de remisiune.
Simptomele variază în funcție de localizarea și severitatea inflamației, existând atât forme ușoare de boală, cât și forme severe, cu risc de complicații grave. Cele mai frecvente semne și simptome ale bolii Crohn și colitei ulcerative includ:
- Durere abdominală
- Diaree cronică
- Scaun cu sânge sau mucus
- Sângerări rectale
- Scădere în greutate
- Oboseală persistentă și slăbiciune
- Febră
- Anemie
- Dezvoltare întârziată (la copii)
La o parte din pacienți, inflamația poate afecta și alte organe, determinând manifestări extradigestive, cum ar fi:
- Dureri articulare (în afectarea articulară- artrită, sacroileită, spondiloză)
- Tulburări de vedere (în afectarea oculară- uveită)
- Eritem nodos (în afectarea tegumentară)
- Steatoză hepatică
- Litiază biliară sau renală.
Complicații posibile
Dacă nu sunt gestionate corespunzător, BII pot duce la complicații severe, precum:
- Deshidratare severă
- Malabsorbție și deficit nutrițional
- Creșterea riscului de cancer colorectal
- Stenoze și ocluzie intestinale (în boala Crohn)
- Fistule și abcese intestinale (în boala Crohn)
- Fisuri anale (în boala Crohn)
Megacolon toxic (o complicație rară, dar gravă, a colitei ulcerative
Evaluarea BII
- Analizele de sânge: utile atât în evaluarea inflamației, cât și a statusului nutrițional
- Hemoleucograma completă
- Markeri inflamatori: Proteina C reactivă (CRP), viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), fibrinogen
- Albumina serică
- Vitamina B12
- Calprotectina fecală
- Endoscopia digestivă superioară și colonoscopia: permit vizualizarea directă a mucoasei tubului digestiv și recoltarea de biopsii.
- Imagistica (CT, IRM sau ecografie abdominală): este utilă pentru evaluarea extensiei bolii.
Management
Având în vedere afectarea gastrointestinală și în unele cazuri extraintestinală, tratamentul bolilor inflamatorii intestinale necesită o echipă multidsciplinară și are ca scop reducerea inflamației, controlul simptomelor și prevenirea puseelor de boală. Opțiunile terapeutice includ:
- Adoptarea unui stil de viață și diete echilibrate, cu evitarea alimentelor procesate și hidratare corespunzătoare și renunțarea la fumat (în special în boala Crohn).
- Tratament medicamentos țintit pe scăderea inflamației (corticosteroizi, imunosupresoare, medicamente biologice).
- Tratament chirurgical (în cazurile severe sau complicate).
Ai grijă de sănătatea ta digestivă!
Dacă prezentați simptome digestive persistente, consultați un medic gastroenterolog pentru investigații. Diagnosticul precoce și managementul terapeutic individualizat sunt esențiale pentru o viață activă și echilibrată.