Nodulii tiroidieni: ce sunt, metode de evaluare și management

• Deficitul de iod: Iodul este esențial pentru funcționarea normală a tiroidiei și producția hormonilor tiroidieni, iar deficitul de iod poate duce la mărirea în volum glandei tiroide și la apariția nodulilor.
• Tiroidita autoimună: Inflamația cronică a tiroidiei crește riscul formării nodulilor.
• Istoricul familial de noduli tiroidieni sau cancer tiroidian
• Expunerea la radiații:Expunerea la radiații în zona gâtului, în special în copilărie, crește riscul dezvoltării nodulilor maligni.
• Obezitatea
• Fumatul
• Valori mai mari ale hormonului de creștere/ IGF-1.

Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt asimptomatici și sunt descoperiți întâmplător în timpul unui control de rutină sau al unei investigații imagistice. Totuși, atunci când sunt funcționali sau când au dimensiuni foarte mari, aceștia pot cauza fie semne și simptome precum:

• Apariția unei umflături la nivelul gâtului: poate fi vizibilă sau palpabilă la examinarea clinică.
• Durere în regiunea anterioară a gâtului.
• Dificultăți la înghițire sau respirație:, apar atunci când nodulul comprimă structurile din apropiere, cum ar fi esofagul sau traheea.
• Modificări ale vocii: răgușeala poate fi cauzată de compresia pe nervul laringeu recurent.
• Manifestări de hipertiroidism: atunci când nodului produce hormoni tiroidieni în exces, pacientul poate prezenta palpitații, pierdere în greutate, transpirații excesive, tremor și stare de agitație.

Evaluarea nodulilor tiroidieni trebuie realizată de medicul specialist endocrinolog și implică mai multe investigații pentru a determina natura și riscul acestora, precum și pentru a stabili conduita terapeutică optimă în funcție de particularitățile fiecărui pacient. Alături de anamneză și un examen clinic atent, care pot releva anumiți factori de risc, evaluarea inițială presupune efectuarea unor analize hormonale și a ecografiei tiroidiene.

1. Analizele de sânge includ verificarea:
   • Funcției tiroidiene: prin dozarea TSH și a hormonilor tiroidieni, pentru excluderea unui nodul funcțional sau a altor disfuncții tiroidiene.
   • Prezenței unei afecțiuni tiroidiene autoimune : prin dozarea ATPO și a anticorpilor antitireoglobulină.
   • Calcitoninei: un marker al carcinomului medular tiroidian.
2. Ecografia tiroidiană: este principala metodă de diagnostic a nodulilor tiroidieni, fiind folosită pentru a evalua dimensiunile, structura și caracteristicile nodulilor.
3. Scintigrafia tiroidiană: este o investigație imagistică, care poate fi utilă pentru diferențiera nodulilor funcționali (“calzi”) de cei nefuncționali (“reci”), nodulii calzi fiind aproape întotdeauna benigni.
4. Puncția-biopsie cu ac fin (FNAB): poate fi recomandată de către medic în funcție de caracteristicile ecografice ale nodulului, și simptomatologia pacientului și ajută la diferențierea nodulilor tiroidieni benigni de cei maligni și stabilirea unui plan de management.

Managementul nodulilor tiroidieni este individualizat în funcție de caracteristicile ecografice și rezultatele celorlalte investigații și constă în monitorizare ecografică periodică, tratament medicamentos (pentru nodulii funcționali) sau efectuarea unei intervenții chirurgicale. Nodulii tiroidieni sunt frecvenți, însă în majoritatea cazurilor sunt benigni. Urmărirea regulată și consultul endocrinologic sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestora.