Cuprins:
Ce este obezitatea?
Obezitatea reprezintă o afecțiune metabolică cronică, complexă caracterizată prin creșterea masei corporale pe seama acumulării excesive a țesutului adipos (grăsimea corporală).
Pentru evaluarea și clasificarea obezității este folosit în principal indicele de masă corporală (IMC) , un instrument simplu, care oferă o estimare a statusului ponderal, indicând dacă o persoană are o greutate adecvată în raport cu înălțimea sa.
IMC = greutate (kg) / înălțime² (m²)
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), obezitatea este definită printr-un IMC ≥ 30 kg/m².
Clasificarea excesului ponderal în funcție de IMC:
| Categorie | IMC (kg/m2) |
|---|---|
| Supraponderal | 25 – 29.9 |
| Obezitate grad I | 30 – 34.9 |
| Obezitate grad II | 35 – 39.9 |
| Obezitate morbidă | ≥ 40 |
Importanța problemei
Prevalența obezității la nivel mondial a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special ca urmare a modificărilor în ceea ce privește stilul de viață. În România, peste 50% din populație se confruntă cu excesul ponderal (supraponderalitate sau obezitate), ceea ce determină multiple complicații asupra sănătății. De asemenea, se estimează că, până în 2035, rata obezității în România va crește semnificativ atât la adulți, cât și la copii (cu 5,6% pe an), situând țara noastră printre cele cu cea mai rapidă creștere a obezității infantile.
Cauzele obezității
Obezitatea este o boală multifactorială, fiind rezultatul interacțiunii dintre anumiți factori genetici predispozanți și factorii de mediu, stilul de viață inadecvat fiind cel mai important dintre aceștia. Astfel, apare un dezechilibru cronic între aportul alimentar crescut și consumul energetic redus.
Printre factorii care contribuie la dezvoltarea obezității se numără:
- Alimentația nesănătoasă: consum excesiv de alimente hipercalorice, bogate în grăsimi și zaharuri (dulciuri, fast-food), ritm neregulat al meselor.
- Sedentarismul: lipsa activității fizice regulate.
- Privarea de somn: mai puțin de 6 ore pe noapte.
- Factori psihologici: stresul și tulburările emoționale pot conduce la o alimentație dezechilibrată.
- Tulburări endocrine: anumite afecțiuni hormonale pot favoriza creșterea în greutate (hipotiroidismul sever, sindromul Cushing).
- Administrarea anumitor medicamente: antidepresive, antipsihotice, corticosteroizi.
- Factorii genetici: există situații rare în care un defect genetic joacă rolul determinant. În majoritatea cazurilor se asociază și diferiți factori de mediu.
Complicații asociate obezității
Obezitatea nu reprezintă doar o problemă estetică, ci este o boală gravă care determină acumularea grăsimii la nivelul organelor și inflamație cronică, crescând riscul apariției a numeroase afecțiuni metabolice, cardiovasculare, pulmonare, digestive și nu numai. Printre acestea se numără:
- Bolile cardiovasculare: hipertensiunea arterială (HTA), boala coronariană ischemică și accidentul vascular cerebral.
- Rezistența la insulină și Diabetul zaharat de tip 2
- Dislipidemia
- Boala steatozică hepatică
- Litiaza biliară
- Sindromul de apnee în somn
- Infecții respiratorii
- Afecțiuni renale
- Anumite tipuri de cancer: cum ar fi cancerul de sân, endometrial, de prostată, cancerul colorectal, hepatic sau tiroidian.
- Osteoartrita: datorită suprasolicitării articulațiilor.
- Dezechilibre hormonale și infertilitate.
Pe lângă toate aceste posibile complicații, există și un puternic impact psihoemoțional, unii pacienți putând dezvolta chiar depresie.
Evaluarea pacientului cu obezitate
Evaluarea inițială a obezității presupune un examen clinic amănunțit și calcularea indicelui de masă corporală pentru încadrarea pacientului. Alături de IMC sunt necesare și alte măsurători pentru o evaluare clinică corectă, deoarece IMC nu măsoară direct procentul de țesut adipos și nu oferă informații despre distribuția acestuia. Alte măsurători utile sunt circumferința abdominală, raportul talie/șold și raportul talie/înălțime, iar pentru stabilirea compoziției corporale se poate folosi analiza de impedanță sau DXA (osteodensitometrie).
Evaluarea complicațiilor asociate obezității include o serie de analize de sânge și investigații precum :
- Glicemia
- Profilul lipidic
- Funcția hepatică (AST, ALT, GGT, bilirubina)
- Funcția renală (creatinină, uree)
- Acidul uric
- Analize hormonale – în funcție de contextul clinic
- Ecografia abdominală.
Managementul obezității
Abordarea obezității necesită o strategie complexă și individualizată în funcție de particularitățile fiecărui pacient. Este esențială colaborarea unei echipe multidisciplinare pentru a dezvolta un plan de management personalizat și eficient. Acesta poate include:
- Modificarea stilului de viață: adoptarea unei diete echilibrate și a unui program regulat de mese, precum și efectuarea de activitate fizică de intensitate moderată, cel puțin 150 de minute pe săptămână.
- Suport psihologic: terapia comportamentală poate ajuta la identificarea și modificarea obiceiurilor alimentare nesănătoase.
- Tratament farmacologic: în anumite cazuri, medicul poate recomanda anumite medicamente pentru scăderea în greutate.
- Intervenții chirurgicale: chirurgia bariatrică poate fi o opțiune pentru persoanele cu obezitate severă, care nu au răspuns la alte metode de tratament.
Adoptă un stil de viață sănătos și ia măsuri din timp – prevenția și echilibrul sunt cheia unei vieți sănătoase!
Bibliografie:
Răspundem cu plăcere la orice solicitare referitoare la serviciile medicale de laborator oferite.
