Introducere
Evaluarea tumorală conform criteriilor RECIST se bazează pe o comparație a mărimii (măsura celui mai mare diametru) înainte și după tratament.
Pentru a evalua răspunsul tumoral conform criteriilor RECIST trebuie evaluate:
- leziunile care sunt vizate;
- leziunile care nu sunt vizate;
- leziunile noi.
Definirea leziunilor vizate și a leziunilor care nu sunt vizate
O leziune vizată este o leziune măsurabilă cu diametrul cel mai mare de ≥ 10 mm cu un scanner spiralat și o grosime a secționării de ≤ 5 mm.
O leziune care nu e vizată este o leziune tumorală cu diametrul cel mai mare de
< 10 mm sau care nu poate fi măsurat corect. Leziunile considerate nemăsurabile sunt:
- leziunile osoase;
- atingerile leptomeningeale;
- efuziunile pleurale, pericardice, peritoneale;
- limfangita cutanată, pulmonară;
- leziunile chistice.
Caz particular de adenopatii: Separarea între o adenopatie inflamatorie și o adenopatie tumorală doar pe criteriul mărimii este deseori dificilă. Pentru a crește specificitatea se recomandă ca doar adenopatiile cu diametrul ≥ 15 mm să fie luate drepte leziuni vizate.
Alegerea și măsurarea leziunilor vizate
Scanarea și RMN-ul sunt tehnicile de imagistică cele mai reproductibile pentru a realiza aceste măsurători și pentru a compara examenele.
Leziunile țintă vor fi alese la examenul realizat înaintea începerii tratamentului (referință). Este primordial ca aceste aceleași ținte să fie păstrate pe toată durata evaluării.
Pentru alegerea leziunilor vizate se recomandă:
- 10 leziuni vizate;
- 5 ținte pentru un organ atins;
- toate organele trebuie să fie reprezentate.
A se evita:
- leziunile în teritoriu iradiat;
- leziunile necrotice și chistice;
- leziunile calcifiate.
Măsurile comparative trebuie să fie efectuate pe același tip de imagine (același timp de injectare, aceeași secvență RMN).
Pentru fiecare țintă va fi măsurat cel mai mare diametru. Apoi va fi calculată suma celor mai mare diametre ale ansamblului de ținte.
Comparația examenelor
(Suma celor mai mari diametre la un examen post-terapeutic – suma celor mai mare diametre la examenul de referință) / Suma celor mai mari diametre la un examen de referință.
Examenul de referință este examenul anterior începerii tratamentului în caz de răspuns sau examenul la care a fost înregistrat cel mai bun răspuns (cea mai mică sumă a celor mai mari diametre) în cazul progresiei.
Criterii de răspuns | Evaluarea leziunilor vizate |
---|---|
Răspuns Complet (RC) | Dispariția tuturor leziunilor vizate |
Răspuns Parțial (RP) | Diminuarea sumei celor mai mari diametre ≥ |
Progresie (PD) | 30 % în comparație cu examenul anterior începerii tratamentului (Referință) ) Creșterea sumei celor mai mari diametre |
Stabilitate (SD) | ≥ 20 % în comparație cu examenul unde a fost obținut cel mai bun răspuns (= NADIR) Diminuare < 30% sau creștere < 20% a sumei celor mai mari diametre |
Răspuns complet (RC) | Dispariția tuturor leziunilor care nu sunt vizate Absența răspunsului complet (non-CR) Persistența cel puțin a unei leziuni care nu este vizate Progresie (PD) Progresia semnificativă a leziunilor care nu sunt vizate |
Evaluarea celui mai bun răspuns global
Cel mai bun răspuns global este cel mai bun răspuns înregistrat de la debutul tratamentului până la progresie (luând ca referință pentru progresie cele mai mici măsuri înregistrate de la debutul tratamentului).
Leziuni vizate | Leziunile care nu sunt vizate | Leziuni noi | Răspuns global |
---|---|---|---|
RC | RC | Non | RC |
RC | Non-RC | Non | RC |
RP | Non-PD | Non | RP |
SD | Non-PD | Non | SD |
PD | Tot | Da sau Nu | PD |
Tot | PD | Da sau Nu | PD |
Tot | Tot | Da | PD |
Confirmarea măsurilor
Confirmarea răspunsului obiectiv
Scopul este evitarea unei supraestimării a răspunsului. Această confirmare este importantă în mod special în studiile clinice nealeatorii în care rata de răspuns este obiectivul principal al studiului. În acest scop, răspunsul complet și răspunsul parțial trebuie confirmate la un examen nou efectuat în mai puțin de 4 săptămâni de la data primului răspuns.
Confirmarea progresiei
În anumite studii, în special în studii care evaluează agenți terapeutici țintă noi la angiogeneza tumorală, anumite leziuni hepatice se pot necroza sau pot deveni pseudochistice și pot deveni vizibile, dacă nu erau inițial, și pot conduce la un fals diagnostic de apariție a unor leziuni noi.
Pentru a evita acest obstacol, anumite studii cer ca în cazul apariției unor noi leziuni hepatice care sunt singurul loc de progresie tumorală, să fie efectuată o nouă radiografie în primele 6 săptămâni de la data progresiei.
BIBLIOGRAFIE
Therasse P et al. New guidelines to evaluate the response to treatment in solid tumors. Journal of the National Cancer Institute. 2000;92(3):205-216.