Cuprins:
Vitamina B12 – Roluri, surse și importanța pentru sănătate
Vitamina B12, numită și cobalamina, este o vitamină solubilă în apă, cu un impact important asupra sănătății generale. Esențială pentru funcționarea sistemului nervos, formarea globulelor roșii și sinteza ADN-ului, această vitamină susține nu doar energia zilnică, ci și buna funcționare a creierului. În lipsa ei, corpul începe să trimită semnale de alarmă subtile, dar importante, pe care trebuie să le recunoaștem.
Rolurile vitaminei B12 în organism
- Formarea globulelor roșii
Vitamina B12 este implicată în producerea globulelor roșii (eritrocite), celule care transportă oxigenul la țesuturi. Fără suficientă vitamina B12, se formează globule roșii mari și imature (megaloblaste), care nu pot transporta eficient oxigenul, ducând la anemie macrocitară. - Sinteza ADN-ului
Această vitamină este un cofactor esențial pentru enzimele implicate în replicarea ADN-ului, un proces vital pentru diviziunea celulară și regenerarea țesuturilor. - Sănătatea sistemului nervos
Vitamina B12 contribuie la menținerea tecii de mielină, care protejează fibrele nervoase. Deficitul poate duce la tulburări neurologice, cum ar fi furnicături, amorțeală și neuropatie periferică. - Metabolismul energetic
Joacă un rol important în transformarea homocisteinei în metionină, prevenind acumularea homocisteinei, care este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
Surse alimentare :
Vitamina B12 este produsă exclusiv de microorganisme și se regăsește în principal în alimente de origine animală. Iată sursele cele mai importante:
- Ficat și alte organe : Ficatul de vită este una dintre cele mai bogate surse de vitamina B12, fiind considerat un aliment de top pentru prevenirea carențelor.
- Pește și fructe de mare : Specii precum tonul, somonul, sardinele, scoicile și păstrăvul sunt excelente surse naturale de vitamina B12. Pe lângă aportul generos al acestei vitamine, ele oferă și alte beneficii nutriționale, cum ar fi proteinele de înaltă calitate și acizii grași omega–
- Cereale : Pentru vegetarieni și vegani, cerealele îmbogățite cu vitamina B12 reprezintă o opțiune bună. Este important să verificați etichetele pentru a confirma conținutul de vitamina B12.
- Drojdie nutritivă fortificată : Preferată de vegani, drojdia nutritivă îmbogățită este o modalitate simplă și gustoasă de a obține vitamina B12.
- Lapte și produse lactate : Laptele, iaurtul și brânzeturile sunt surse bune de vitamina B12, fiind ușor de inclus în dieta zilnică.
- Ouă : Gălbenușul de ou conține vitamina B12, fiind o opțiune accesibilă și ușor de consumat.
Doza zilnică recomandată și valorile normale
Doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina B12 variază în funcție de vârstă și starea fiziologică:
- Adulți: 2,4 µg/zi.
- Femei însărcinate: 2,6 µg/zi.
- Femei care alăptează: 2,8 µg/zi.
Valorile serice normale de vitamina B12 sunt între 200 și 900 pg/mL. Totuși, un nivel seric sub 148 pmol/L indică de obicei un deficit sever, iar valorile între 148 și 220 pmol/L pot indica un deficit ușor. În cazuri suspecte, markerii metabolici precum acidul metilmalonic (MMA) și homocisteina sunt utilizați pentru confirmarea diagnosticului.
Cauzele deficitului de vitamina B12
- Aport insuficient: Dietele vegane sau vegetariene stricte pot duce la carențe.
- Malabsorbție: Gastrita atrofică, boala Crohn, celiaca sau intervențiile chirurgicale la nivelul stomacului pot împiedica absorbția.
- Lipsa factorului intrinsec: Această glicoproteină produsă de stomac este esențială pentru absorbția B12. În lipsa ei, cum se întâmplă în anemia pernicioasă, apare deficitul sever, chiar și cu un aport alimentar adecvat.
- Medicamente: Metforminul și inhibitorii pompei de protoni pot reduce absorbția B12.
- Vârsta înaintată: Persoanele în vârstă pot avea o absorbție redusă din cauza scăderii acidității gastrice.
Deficitul de vitamina B12 se manifestă prin:
- Oboseală și slăbiciune: Capacitatea redusă a sângelui de a transporta oxigenul.
- Tulburări neurologice: Amorțeală, furnicături, pierderi de memorie, confuzie.
- Anemie macrocitară: Piele palidă, palpitații, dificultăți de respirație.
- Afectarea echilibrului: Pierderea coordonării și instabilitate.
Diagnosticarea deficitului de vitamina B12
- Analize de sânge:
- Nivelurile serice de vitamina B12 (sub 200 pg/mL indică deficit).
- Hemoleucograma poate arăta anemie macrocitară.
- Testele pentru anticorpi anti-factor intrinsec confirmă anemia pernicioasă.
- Markerii acid metilmalonic și homocisteina sunt utilizați pentru confirmarea deficitului de vitamina B12 în cazuri în care diagnosticul nu este clar.
- Istoric medical: Evaluarea dietei și a antecedentelor de afecțiuni gastrointestinale ajută la identificarea cauzei.
Tratamentul deficitului de vitamina B12
- Suplimente orale: Recomandate în cazuri ușoare sau pentru prevenție, mai ales la vegani.
- Injecții intramusculare: Utilizate în cazurile severe sau când absorbția orală este compromisă. Se administrează de obicei o doză de 1000 mcg pe săptămână timp de 4 săptămâni, urmată de o doză lunară.
- Modificarea dietei: Creșterea consumului de alimente bogate în vitamina B12.
- Monitorizarea periodică:Pacienții cu factori de risc trebuie evaluați regulat pentru a preveni complicațiile.
Prevenirea deficitului de vitamina B12
- Persoanele cu diete vegetariene sau vegane trebuie să utilizeze suplimente sau alimente fortificate.
- Cei cu afecțiuni gastrointestinale ar trebui să consulte medicul pentru monitorizare regulată.
- Evitarea automedicației, mai ales cu medicamente care pot afecta absorbția B12.
Vitamina B12 este esențială pentru sănătatea generală. Printr-o dietă echilibrată și o atenție deosebită acordată simptomelor și factorilor de risc, deficitul poate fi prevenit sau tratat eficient, asigurând o viață sănătoasă.
Bibliografie:
- https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminB12-HealthProfessional/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28722952/
- https://www.healthline.com/nutrition/vitamin-b12-foods#beef